... ce este important pentru mine si vreau sa impart cu voi.

joi, 3 noiembrie 2011

Cum e sa te ridici, sa te scuturi de praf si sa schimbi strada

De prea putine ori ceva iti iese perfect din prima. De fapt, perfectiunea nici nu exista. Si cine spune ca a facut un lucru maret din prima...minte. Exista doar incercarea de a atinge perfectiunea, asa, cu buricele degetelor. Iar experienta de viata, pe care cu totii o dorim, o comentam, ne bucuram de ea sau o ignoram, vine din incercari. Incercari esuate, reusite, repetate.

Important e sa incerci si sa incerci si sa incerci, pentru ca s-ar putea sa renunti exact cand esti la un pas de idealul tau. Si asta ma face sa ma gandesc la unul dintre citatele mele preferate: “Multi dintre cei ce esueaza in viata sunt persoane care nu au realizat cat de aproape au fost de succes in momentul in care au renuntat. “ – Thomas Alva Edison

Incep sa imi dau seama ca nu trebuie sa renunt la ce mi-am propus, nu trebuie sa renunt nici sa incerc de mai multe ori, nici sa sper, nici sa visez. Deocamdata am ochii mici mici, ca o somnoroasa, dar promit sa ii deschid din ce in ce mai mult. Si iar imi vine un citat in minte dar de data asta nu mai stiu cine l-a spus. Oricum era ceva in genul: “Sa nu-ti fie frica de umbra ta, pentru ca, daca exista o umbra, inseamna ca exista si lumina.”

Mie imi e frica de umbra deocamdata dar ce am promis, promisiune ramane. O sa incerc sa tin capul sus si sa privesc mai mult spre soare. Cu moderatie, ca sa nu ma doara gatul si sa nu ma usture ochii de la atata lumina.

Cum incercarea moarte n-are si miza e atat de ridicata, ma ridic de jos, ma scutur de praf, schimb strada plina de gropi in care am tot cazut si trec pe o alta strada, unde intrevad razele de soare printre copaci. Si tot asa, pana ajung la strada cu mult soare. E cale lunga si intre timp... privesc tot mai sus!



P.S. Arunca cu grijile in aer asa cum face CRBL in melodia K-Boom, invata ca in viata trebuie sa treci peste dezamagiri si ai nevoie doar de aer sa respiri si un loc unde sa adormi - cum spun baietii de la One Republic in melodia Say, treci peste problemele de la serviciu in timp ce imparti dulciuri cu colegii si ai incredere in puterea magica a celor care te iubesc oricum ai fi.

Eu asta am facut azi.

luni, 17 octombrie 2011

Trenciul, paltonul, toamna si magia OZ

Vrajitoarea mea preferata este chiar din tinutul OZ, despre care doar in minunata poveste a copilariei ai auzit. Personajele au crescut si tinutul OZ a devenit oficial unul cu stil. Stil OZ.

Si uite asa, ieri 16 octombrie, eu si vrajitoarea Oana ne-am infiintat in Parcul Crangasi cu chef de poze, pentru un asa zis shooting de toamna. Toamna-iarna, as spune.


Oana a ridicat mingea la fileu si m-a provocat sa imi aduc mai multe tinute de toamna ca sa facem niste fotografii. Ea a avut 4 tinute, pe care le poti vedea pe blogul ei, OZ Style, iar eu 3.


Am ales trenciul, pentru ca este categoric piesa de rezistenta a acestei toamne, ciorapi grosi cu model in culori de sezon si cizme comode, cu toc gros, numai bune pentru o plimbare in parc.


Sub nuantele de maro de la exterior am ascuns alte nuante tomnatice care, spre bucuria mea, s-au completat perfect cu peisajul inca insorit.


La a doua tinuta vremea nu a mai tinut cu noi, ba chiar s-a facut atat de frig incat abia am reusit sa facem niste fotografii "prezentabile". Am ales paltonul meu preferat, aceleasi cizme maro-gri, ciorapi grosi negri si gentuta neagra din piele intoarsa.


Ieri am avut placerea sa redescopar ca starea de bine o gasesti chiar si in joaca, in lucruri marunte, dar care conteaza! Iar reactiile de pe pagina mea de Facebook sunt cireasa de pe tort.


Va multumesc si multumesc Oana!

duminică, 9 octombrie 2011

De vazut si de facut in Bucuresti in octombrie 2011

Mi-am intins antenele ca sa aflu ce se petrece in octombrie prin aglomeratul, pestritul si dragul nostru mic Paris. Asadar, daca nu vrei sa infrunti frigul de afara dar nici sa stai in casa, sa vedem pe unde poti "ateriza" in luna friguroasa a lui octombrie prin Bucuresti.


UNDE MANCAM BINE

Nu ma pot abtine sa nu iti recomand cateva dintre locatiile mele preferate: Hanul cu Tei (The Embassy) - intr-o atmosfera relaxata si eleganta, trebuie neaparat sa incerci Involtini de pui si Penne Quattro formaggi; Les Bourgeois - un pub-restaurant clasic din Centrul Vechi unde salata de pui si frappe-ul casei sunt bestiale; Bordello's - tot in Centrul Vechi, curtezanele inceputului de secol 20 te invita, in meniu si din vitrine, sa gusti preparatele la fel de reusite ca si locatia. Pe mine m-a dat gata prajitura de inghetata cu placinta de mere; Trattoria 20 - o atmosfera studenteasca, de Regie, unde te simti bine cu gasca si mananci ca la mama acasa la preturi foarte bune.


UNDE VEDEM CEVA INTERESANT

O expozitie care ar trebui sa iti placa are loc intre 8 si 15 octombrie la Muzeul Taranului Roman. Este dedicata, prin imagini si discursuri, zonelor istorice din Bucuresti care trec neobservate sau mai rau, risca sa fie demolate. Titlul, mai mult decat sugestiv: "Cine protejeaza zonele istorice protejate"

Les Films de Cannes - festival de film ce are loc intre 14 si 20 octombrie la Cinema Studio si la Noul Cinematograf al Regizorului Roman. In cadrul festivalului te poti bucura de filme apreciate si premiate la Festivalul Cannes 2011 dar si de filme romanesti care au fost nominalizate in ultimii zece ani la prestigiosul festival.

Pana pe 23 octombrie se desfasoara Red Bull Art of Can - campanie in care artisti de pretutindeni isi etaleaza creativitatea prin sculpturi, desene 3D, proiecte de design doar din cutii de Red Bull. Le poti admira creatiile inedite intr-un spatiu pe masura din Piata George Enescu, iar intrarea este libera, intre orele 10 si 20.

Galeria de arta contemporana Odeon si-a deschis portile pe 5 octombrie si, pana pe 26 octombrie iti aduce expozitia "Alter Ego" - imagini, colaje si arta digitala despre cum pot oamenii sa isi ascunda adevarata fata folosind masti sau dimpotriva, sa isi etaleze cu mandrie "toate fetele".


UNDE ASCULTAM MUZICA BUNA

In privinta muzicii uneori am alegeri contrastante. Nu ma dezic nici acum. Asadar...

Pentru ca limba rusa imi este mai mult decat draga, nu puteam sa las sa treaca neobservata fiecare miercuri seara din clubul Deja Vu. Aici, de la ora 21, ai seara "Putinka Night" cu muzica ruseasca din toate genurile muzicale. Iti poti pune talentul muzical la incercare intr-o locatie aranjata cu bun gust, draga mie - Cafepedia. Aici ai parte de Karaoke Night in fiecare seara de joi, de la ora 21. In plus, multe alte evenimente au loc aici saptamanal. Dupa ce iti faci incalzirea la karaoke, de la ora 23 trebuie sa mergi in Barocco Bar pentru seara disco "reDISCOver music" unde te bucuri de muzica nealterata a anilor '70, '80 si '90.


Sa nu stai in casa, ok?
Distractie placuta!

luni, 3 octombrie 2011

Cine ma face sa ma simt speciala

Parintii si bunicii mei.

Ei ma fac sa ma simt speciala intr-un fel pe care nu pot sa il descriu si dau sens cuvantului familie. Ei ma asculta si ma ajuta neconditionat, nu poarta pica, imi iarta greselile si ma ajuta sa le indrept, sunt mereu mandri de mine, ma fac sa ma simt centrul universului lor si cel mai important, mai devreme sau mai tarziu, viata imi demonstreaza ca ei au dreptate.

Stii si tu, dreptatea aceea specifica parintilor. Cand iti spun ceva, tu nu prea crezi sau mai rau, refuzi sa crezi, din frica, nepasare, prea mult curaj, inconstienta. Si, la un moment dat, te trezesti ca au cam avut dreptate. Chiar despre asta vorbeam cu colega mea Diana - despre cum au mama si tata dreptate mai mereu si ne dam seama de asta doar cand dam cu capul de sus si doare al naibii. Interesant este ca, cel putin pana acum, nu ne-am invatat minte.

Am ales sa scriu prima mea postare oficiala despre parinti si bunici pentru ca ei sunt primii pentru mine. Cu ei am facut primii pasi, cu ei am invatat sa vorbesc si sa citesc si eu au stiut mereu sa spuna exact cuvintele care sa cantareasca pentru deciziile mele.

Si, daca stau sa ma gandesc, cate bloguri incep cu o multumire adusa parintilor? Ma refer la parinti in general, ca si persoane speciale. Cati vorbesc deschis despre parinti, desi ii iubesc enorm? Prea putini, asa cum se intampla si cand am vrea sa vorbim despre Dumnezeu, religie, suflet, carti bune. Ne izbim de barierele junglei in care traim.

Le multumesc parintilor mei pentru toate momentele frumoase, pentru vorbele bune, pentru fiecare ,,duna bimineata" si ,, boapte nuna" si le multumesc bunicilor pentru zambete, liniste si vorbe bune spuse printre lacrimi de bunic ingrijorat.

Asadar, dragii mei parinti si bunici, cu voi se deschide blogul meu din mii de motive care incep si se termina cu VA IUBESC.


Pentru parinti si pentru persoanele care ne fac sa ne simtim speciali - ,, You raise me up".

duminică, 2 octombrie 2011

De ce RCdespretot?

Nu pretind ca stiu tot, nici ca o sa scriu despre tot. Despre tot nu poate sa scrie nimeni. Dar, cu siguranta o sa fac tot posibilul sa scriu TOT ce cred ca ti-ar placea sa citesti. Ganduri in care sa te regasesti, stiri despre evenimente care s-ar putea sa-ti placa, retete pe care le inventez cand am chef de bucatareala, combinatii de hainute, magazine faine si cine stie ce alte lucruri simpatice. Desi am vrut sa pornesc la drum doar cu ideea de jurnal, in care sa astern rapid stari si idei de moment, mi-am dat seama ca nu o sa ma multumesc doar cu atat si am ajuns la ce iti spuneam mai sus.

Mi-am motivat pe larg si mult mai sensibil alegerea de a-mi face un blog intr-o postare relativ recenta de pe pagina mea de Facebook. Si, desi cu prezentarea de mai sus am riscat sa nu fiu prea clara, te asigur ca ai de ce sa imi urmaresti blogul.

Si inca ceva: raspunzi si tu la sondajul din dreapta?

Pe maine!